Postari din categoria AJACCIO
După cum vă povesteam și în articolul trecut, marea a fost laitmotivul excursiei de anul acesta în Corsica. Nu știu de ce în ultima vreme simt o atracție inexplicabilă pentru mare, dar în afara vinerii în care am urcat la stâna Pozzi, n-a fost zi în care să nu merg pe plajă. Adesea mergeam strict pentru bronzat și bălăceală, însă chiar și atunci când vremea a fost ceva mai rece, or mai închisă, eu tot pe nisip eram, fie pentru plimbare, fie pentru relaxare cu o carte în mână. Și credeți-mă pe cuvânt, nicăieri nu se citește mai bine decât cu marea pe fundal! Campingul în care eram cazați se afla undeva între comunele Porticcio și Pietrosella (nu sună prea franțuzește, nu-i așa?), așa că mai mereu mergeam la plajele din apropiere, zona fiind destul de ofertantă, nu trebuia să mă agit prea tare să să găsesc una.   



Situate în Golful Ajaccio, Porticcio și Pietrosella sunt două așezări la sud și deloc departe de capitala Corsicii. Deși micuțele stațiuni turistice îmbină aproape perfect marea cu muntele, ele sunt mai mult frecventate de turiști pentru plaje și activitățile nautice decât pentru drumeții pe culmile montane. Și pe bună dreptate, zău că ai de unde alege plaje în zona aceea! Chiar dacă nu sunt poate din categoria celor de vis, ca în alte colțuri ale insulei, plajele Porticcio-Pietrosella sunt multe, sunt mari și majoritatea sunt cu nisip fin, o încantare pentru a profita de soare și de apa mării.

"Orice drumeție pe munte ar trebuie să se termine cu o baie în mare!" am zis ferm-convinsă în timp ce mă bălăceam în Mediterană imediat după ce am coborât de la Pozzi. Și zău că așa este, senzația aceea de relaxare totală în apele mării după două zile în bocanci pe poteci stâncoase este de-a dreptul divină. Îmi place muntele foarte mult, dar recunosc că și marea are farmecul ei, mai ales când este vorba despre Mediterană și despre apele ei calde și limpezi, de un albastru-turcoaz aproape ireal. Iar Corsica, deși cunoscută mai mult pentru țărmurile ei stâncoase, posedă o mulțime de plaje, ai zice chiar exotice, care mai de care mai ascunse și mai naturale, dacă nu mi-ar lipsi muntele, zău că m-aș duce să lenevesc toată ziua pe nisipul lor.



Vă spuneam în articolul trecut că pentru după-amiaza zilei petrecute în Ajaccio am ales o excursie cu trenulețul turistic. Inițial voiam să vizitez muzeul de artă, Palais Fesch, dar fiindcă vremea era faină m-am gândit că o plimbărică în afara orașului nu ar strica. Și așa a fost. Le petit train d'Ajaccio propunea două circuite: unul mai scurt, cité impériale, prin centru orașului și altul mai lung, cu o vizită completă a orașului plus o plimbare în  lungul coastei, până la Parata. Situată în nord-vestul golfului Ajaccio, la aproximativ 15 km de centrul orașului, Parata este o peninsulă care pare că se prăbușește în mare cu un arhipelag fărâmițat: insulele Sanguinaires.
  


Totul este Napoleon la Ajaccio: străzi, bulevarde, muzee, monumente, magazine, hoteluri, restaurante, ba chiar aeroportul din oraș poartă numele vestitului împărat. Capitală a Corsicii, situat în partea centrală a insulei, la mijlocul drumului între Bonifacio (sud) și Bastia (nord), orașul Ajaccio strânge pe plan arhitectural stiluri și epoci atât de variate astfel încât o plimbare prin centrul său istoric devine o adevărată întoarcere în trecut, printre exotism și istorie. Plaje din cele mai fine, poteci incitante de drumeție, baruri și terase cu panorame superbe și mirosuri amețitoare, bulevarde bordate de palmieri sau portocali, muzee de artă ce adăpostesc colecții interesante, câteva biserici, plus un labirint de străduțe medievale ce te îmbie la plimbare- cu siguranță nu ai cum să te plictisești la Ajaccio. Însă marea mândrie a orașului este faptul că acolo s-a născut la 15 august 1769 cel ce urma să devină poate cel mai cunoscut conducător al francezilor: Napoleon I.
  

Dacă prima zi dintr-o vacanță este cea mai fericită indiferent de locația unde se derulează, ultima este cu siguranță cea mai amărâtă. Nu știu dacă mi-era mai greu să mă despart de vacanță sau de Corsica, însă chiar dacă urma s-avem toată ziua la dispoziție pentru noi, feribotul plecând la orele 20, parcă mi-era greu să-mi planific ceva anume de făcut. Tocmai de aceea decât să forțez n-am planificat nimic, rămânând să ne hotărâm la fața locului, sau mai exact în drum spre Ajaccio, de unde aveam să ne îmbarcăm. Și-apoi știți și voi cum se întâmplă uneori, zilele se mai ocupă și de la sine...



© Larisa Tais · THEME BY WATDESIGNEXPRESS