După ce m-am întâlnit cu toamna pe rând, la Grădina Botanică, apoi pe malul Loarei, a venit vremea să-mi dau o întâlnire cu ea și la un castel, că vorba aia, sunt destule pe aici. Vă spun sincer că până acum nu vizitasem nici un castel toamna și mă refer aici la toamna adevărată, cea din octombrie, nu cea din septembrie, când mare diferență față de vară nu este. Așa că din dorință acută de a vedea o grădină fabuloasă în culori ruginii, am pornit duminica ce a trecut spre castelul Cheverny, unul dintre cele care îmi rămăseseră restante. N-om avea noi aici mare incredibil de albastră, nici munți amețitori de înalți, dar măcar de castele nu ducem lipsă! Așa că, adesea, la întrebarea ce să facem weekendul ăsta?, răspunsul vine prompt și la obiect de fiecare dată: hai să mergem să mai vedem un castel!
